Îndrăgesc liniștea de
a lucra în micul meu atelier și calmul lemnului
ce-și dezvălui poveștile în tihnă.
Aici
nu este nimeni stăpân, șlefuirea lemnului este un
procedeu migălos,
trebuie făcut încet și senin, așa am învățat. Și asta mă duce
cu gândul la anii de demult și la vorbele
bunicului, că totul este făcut cu tihnă.
Respectul
pentru lemn este atunci când asculți, și dai timp să înțelegi fibra și să lași să curgă formele
pe lemn.
Bucata de
lemn se transformă în mâinile mele , las propriile
idei în slujba lemnului și astfel fiecare
obiect capătă o imagine unică, greu de
egalat în lucru de fabrică.
În atelier sunt doar
cu lemnul, formele sunt o ascultare continuă a fibrei,
un întreg proces de lucru în echipă, și respect
pentru natură, creație, om.
Lucrul
cu lemnul este un proces intens,
ce-ți cere abilități la fiecare proiect, nu este loc
de greșeală. În meseria asta nu păcălești,nu
copii, pentru că nu ai cum. În micile ateliere de
lemn totul ține de creație, și astfel timpul
este mai lung pentru realizarea unui produs. Punem
aici și imaginea proprie
pe care fiecare din acestea o da produselor
lor. Totul ține de îndemânare, creație, moștenire, pe
care le transpui într-o poveste frumos conturată în imaginea
unui obiect. Această este experiență pe care o vinde un mic
atelier, povestea nescrisă .
Intr-un
oras in care cercurile culturale si literale abunda, Iasul reprezinta un loc
unde o mica patura de mesteri duce mai departe povestile captivante si pline de
viata a lucrului in lemn.
In
marea calatorie a cunoasterii lemnului, am surprins pe tocatoarele Strasnic,
traditia lucrului asa cum a fost traita cu decenii in urma.
Servirea
bucatelor pe tocatorul de lemn este o parte a bucuriei si candorii cultului
popular.
Dintr-un
,,vis mic, nebun,, s-a nascut un pariu antreprenorial, menit sa schimbe
imaginea servirii preparatelor culinare, intoarcerea la traditie, cultura, la
toacatoare din lemn.
Comentarii
Trimiteți un comentariu